Claudia77

Nici o iluzie nu mai este posibilă,
în ciuda frumuseţii zilei de toamnă,
a norilor falnici în asfinţit .
Atât de mult am crezut, am iubit
sărbătoreasca alee ce se aşternea înaintea mea,
a lumii, calda îmbrăţişare, ce mie mi se cuvenea.
Unde e zborul, exaltarea, universul uimit?
Ce de la mine aştepta dezlegarea .
Imensă e puterea visului de la început !
Am vrut să dau şi să primesc, să stăpânesc,
să ard, să ard şi iată:
o rândunică speriată aşteaptă noaptea şi ultimul zbor.

__________________
Minte sănătoasă în corp sănătos - Mens sana in corpore sano.

Savant Cosinus

Sînt foarte mișcat de această. O traduc această seară. Pot ?

Claudia77

Savantus, treci la treabă!

Ce aştepţi, invitaţie specială?

__________________
Minte sănătoasă în corp sănătos - Mens sana in corpore sano.

Savant Cosinus

Il n'est plus possible de se faire la moindre illusion,
Malgré la beauté de ce jour d'automne,
Des nuages imposants dans le couchant.
J'y ai cru si fort, j'ai aimé
L'allée en fête qui s'étendait devant moi, **
L'embrassement chaleureux du monde, qui me convenait bien.
Où sont passés l'envol, l'exaltation, l'univers stupéfait ?
Qui attendait de moi sa solution.
Qu'il est immense, le pouvoir du premier rêve !
J'ai voulu donner et recevoir, j'ai voulu maîtriser,
Me consumer, me consumer encore, et voilà le résultat :
Une hirondelle apeurée attend la nuit, et son tout dernier envol.


** Que pensez-vous de "qui se déroulait sous mes pas" ?

Rândunica își aștept amurgul ? Noaptea ? Și durerea ?

Claudia77

Non, laissons comme ça.

Peut-être dom Michel a quelque chose à ajouter ?

__________________
Minte sănătoasă în corp sănătos - Mens sana in corpore sano.

anarvorig

je vais peut être donner ma version

__________________


Are o potcoavă şi-i mai trebuie trei şi calul
il a un fer à cheval, il lui en faut encore.....3 et .......le cheval

anarvorig

Une variante plus ramassée

Nulle illusion n'est plus possible,
En dépit des beaux jours d'automne,
Des nuages imposants au couchant.
Comme j'ai cru, aimé
L'allée en fête qui s'avançait devant moi,
Le monde, l'embrassement chaleureux, cela me convenait.
Où est le vol, l'exaltation, l'univers stupéfait ?
Qui de moi attendait le dénouement.
Immense est la puissance du premier rêve !
J'ai voulu donner et recevoir, maîtriser,
Bruler, bruler encore, et voilà :
Une hirondelle effrayée attend la nuit, et son tout dernier vol.

__________________


Are o potcoavă şi-i mai trebuie trei şi calul
il a un fer à cheval, il lui en faut encore.....3 et .......le cheval