http://help.berberber.com en Sat, 21 Nov 2009 10:09:11 GMT vBulletin 60 http://help.berberber.com/images/element/misc/rss.jpg http://help.berberber.com http://help.berberber.com/forum155/114420-apprendre-le-roumain.html Wed, 18 Nov 2009 19:19:13 GMT merci en me traduisant cettte phrase de me donner la phonetique aussi :
tu as fain ?
tu es fatigué ?
tu as soif ?
bon aniversaire
ce sont des phrases qui s'utilisent souvent et j'aimerai apprendre les mots de la vie quotidienne pour communiquer plus facilement avec des amis roumains en leurs montrant que je fais des efforts pour les comprendre aussi
merci de votre soutient ]]> peace for love http://help.berberber.com/forum155/114420-apprendre-le-roumain.html http://help.berberber.com/forum155/114389-est-ce-quen-roumain-aussi-le-masculin-lemporte-sur-le-feminin.html Tue, 17 Nov 2009 09:36:02 GMT Bună ziua,

Petite question, est-ce qu'en roumain c'est comme en français c'est-à-dire est-ce que le masculin l'emporte sur le féminin ? ]]> anabelleP http://help.berberber.com/forum155/114389-est-ce-quen-roumain-aussi-le-masculin-lemporte-sur-le-feminin.html http://help.berberber.com/forum155/114374-sint-vs-sunt.html Mon, 16 Nov 2009 19:22:12 GMT DESPRE FOLOSIREA LITERELOR Â ŞI Î
de Alf LOMBARD

Lund (Suedia) - 1992

1. Se discută mult, în aceste zile, despre o eventuală reformă a ortografiei limbii române, care ar consta în reintroducerea literei â în multe cazuri în care, după regulile în vigoare astăzi, se scrie î. Printr-o asemenea reformă cuvintele respective s-ar apropia mai mult de etimoanele lor latine. Dacă scriem, de exemplu, lână în loc de lînă, etimonul acestui cuvînt, moştenit din latină, care este lana, apare imediat. Dar părerile sunt împărţite.

Academia Română a dorit să cunoască şi părerea unui observator din străinătate. Mi-a făcut onoarea să mă roage să mă pronunţ asupra chestiunii respective.

Ca să-mi pot face o idee clară în această controversă şi ca să pot urma tendinţele actuale, pare potrivit să arunc o privire asupra istoriei recente a ortografiei române.

Dar ortografia, se ştie, nu e altceva decît reproducerea în scris a limbii vorbite, a înşirării de sunete care constituie cuvintele şi frazele. De aceea, să începem cu puţină fonetică...

2. Există într-un număr limitat de limbi europene moderne, cu anumite variante între ele, un sunet vocalic special care a creat probleme ortografice.

Sunetul apare în română, de exemplu sîn, în rusă, de exemplu syn "fiu" în turcă, de exemplu sirt "spate". Este produs cu o poziţie mai posterioară a limbii decît sunetul vocalic "i" (anterior, ca în rom. vin). O denumire potrivită e "i posterior". Foneticienii îl notează cu semnul <i> (i barat) sau "ï" (i cu tremă). În polonă, de exemplu syn "fiu", şi in ucraineană, de exemplu syn "fiu", avem un sunet vocalic foarte asemănător. (Cf. A. Lombard, La prononciation du roumain, Uppsala, 1935, p. 122-124).

Pentru reprezentarea în scris a sunetului "i posterior", limbile menţionate care folosesc alfabetul latin, adică româna, polona şi turca, au litere diferite. Româna de azi îşi acordă luxul de a avea la dispoziţie două litere, echivalente între ele, create în acest scop, şi anume literele â ("î din a"), de exemplu român, şi î ("î din i"), de exemplu rîde, hotărî; acum o sută de ani româna folosea şi o a treia literă, anume ê ("î din e"), de exemplu vênă, vênt, mormênt; în secolul trecut ea avea chiar şi o a patra, anume û ("î din u) de exemplu adûnc (astăzi scriem vînă, vînt, mormînt, adînc). Şi limba turcă redă sunetul ei cu o literă inventată dinadins pe baza literei i, anume "i fără punct"; polona foloseşte litera y.

Să ne concentrăm acum asupra ortografiei limbii române. Cele patru litere româneşti speciale - adică â, î, şi vechile ê şi û - au în multe cazuri o raţiune de a fi (o motivare, o justificare) istorică, etimologică, deoarece amintesc de cuvîntul (sau elementul) latin care stă la bază, lat. romanus, ridet, -ire, vena, ventus, monumentum, aduncus, [...] pentru: român, rîde, vênă, vênt, mormênt; adûnc. Să ţinem minte că unul din ele, î, are şi o justificare fonetică, dat fiind că sunetul i posterior [î] e înrudit fonetic vorbind, aşa cum s-a spus deja, cu sunetul i anterior."

[......]

Litera û a fost recomandată numai în puţine cazuri, mai ales în patru forme din verbul a fi, anume (1) eu sûnt, (2) (noi) sûntem, (3) (voi sûnteţi), (4) (ei) sûnt; adjectivul adûnc, cu adûncime etc., ocupă un loc special. [Noi, astăzi (în 1992, n.n.), scriem: sînt, sîntem, sînteţi, sînt, adînc].

Grafia (ei) sûnt sau sunt arată foarte latină; Cicero şi Cezar scriau numai aşa, sunt. Provine oare forma românească din forma latină citată? Nu este aşa de simplu.

În cele patru funcţii verbale, latina are respectiv sum sumus estis sunt. Formele româneşti respective din secolul XVI sunt următoarele:
(1) sănt/sămt/sint,
(2) sem/săm, sau (spre sfîrşitul secolului) săntem/ sîntem/sintem,
(3) seţi/set/siţi, sau (spre sfîrşitul secolului) sănteţi/ sînteţi/sinteţi,
(4) sănt/sămt/sint.

Evoluţia de la latină la română e încurcată; lingviştii au discutat mult istoria morfologică a verbului a fi. Formele 2 şi (mai ales) 3 au fost complet refăcute; tradiţia a fost ruptă. În limba română din prima epocă formele cu vocala u nu apar; scrierea cu ă, sau (mai ales înaintea grupului nt) cu i, ne orientează spre "i posterior", nicidecum spre u; grafiile cu î apar devreme.

În secolele mai recente, forma "ei sunt" are, repet, un aspect foarte clasic. Dar este în parte o iluzie, o aparenţă inşelătoare. Toată această serie de patru forme are un caracter dublu. Pe de o parte, ele au fost introduse în limba cultă de şcoala latinistă din secolul XIX (v. Dicţionarul limbii române al Academiei, s.v. fi, p. 113 b; Gramatica limbii române a Academiei, vol. I², 1966, p. 280); prin acest u şcoala menţionată a vrut să ne amintească de formele latine clasice sunt şi sumus (a fost propusă pentru limba română şi forma complet latină (eu) sum. Pe de altă parte, acel u caracterizează variante interesante care se găsesc în dialectul anumitor regiuni din România modernă; nu e imposibil ca acele variante să provină dintr-o tradiţie cu origini în antichitate tardivă. Dar cele patru forme din limba română standard, cu sunetul "i posterior", sunt forme refăcute, create în limbajul popular, probabil în evul mediu, prin influenţa conjuncturii, care avea în latină formele sim simus sitis sint.

Formele româneşti sunt -em -eţi, cu u, din limba generală (standard) au avut un anumit succes; se văd şi se aud şi în zilele noastre. Dar trebuie recunoscut că au un caracter artificial, că nu reprezintă o tradiţie, o moştenire, un patrimoniu, ci, mai degrabă, sau un latinism (parţial), sau un regionalism. De fapt, sunteţi e abia mai latin decît sînteţi. Dimpotrivă, concurentele lor cu "i posterior" îşi au obîrşia în româna din prima epocă, probabil chiar şi în latina tardivă.

Înainte de a părăsi pe sîntem şi sînteţi (sâ-, sû-, su-), să considerăm accentuarea. Oricum ar fi vorbită şi scrisă prima lor silabă, cele două forme se accentuează sau pe această silabă, sau pe silaba următoare..."


Articolul integral poate fi citit aici:
Limba Romana - folosirea literelor i si a - Romania Mare

De menţionat că lingvistul şi profesorul suedez (de fapt, franco-suedez), Alf Lombard, pasionat romanist, a fost mai ales un iubitor al limbii române. Alf Lombard a devenit membru corespondent al Academiei Române în anul 1947.

O parte din cărţile sale:
(din lista de pe Wikipedia)

• La langue roumaine: Une presentation (Bibliotheque francaise et romane. Ser. A: Manuels et etudes linguistiques); Publisher: Paris : Klincksieck, 1974.
• Le i prosthetique du roumain
• Rumänsk Grammatik
• Dictionnaire morphologique de la langue roumaine (1982) (cu Constantin Gâdei)
• Dictionnaire roumain-français (neterminat)
• La prononciation du Roumain
• Le Verbe Roumain. Étude morphologique I - II
• Les constructions nominales dans le francais moderne. Étude syntaxique et stylistique
• L´Infinitif de narration dans le langues romanes. Études de syntaxe historique
• La Langue Roumaine: Une Présentation

]]> Framboise http://help.berberber.com/forum155/114374-sint-vs-sunt.html http://help.berberber.com/forum155/114364-i-recomand-ri.html Mon, 16 Nov 2009 02:10:39 GMT Cu permisiunea d-lui Gheorghe Gabriel şi spre folosul celor interesaţi, publicăm aici articolul domniei sale intitulat:

Notiţă privitor la â, î

Regulile de folosire ale lui â şi î stabilite pînă în prezent au avut un caracter afectiv, fără o justificare logică. Unii (Alexandru Graur ş.a.) voiau să dovedească prin generalizarea lui î caracterul “slav” al limbii române, alţii, tinzâind să departeze da la limba română "paharul slavismului", ţin să-l elimine pe î în interiorul cuvintelor.
Ambele poziţii sînt lipsite de îndreptăţire.
… Povestile despre aşa-zise influenţe slave în limba română nu au nici un temei, fiind pură operă de imaginaţie. Limba română ŢĂRĂNEASCĂ a influenţat alte limbi europene, dar n-avea cum să sufere influenţe datorită caracterului sau străvechi, de unicitate.
Orice decizie privitor la scrierea limbii române trebuie să aibă grijă să nu dăuneze caracterului său arhaic.
În Histoire du monde, Paris, E. de Boucard, Editeur, 1936, a lui Luois de La Vallée Poussin, p. 9, citim : « Nous supposérons donc, avec F. de Saussure (Mémoire sur le système primitif des voyelles dans les langues indo-européennes, 187861879, ouvrage qui est le poin de départ de la linguistique contemporaine) que l’indo-européen possédait une certaine voyelle, mal détérminée, susceptible de se confondre avec a et avec i … »

Acest semn este â (î).
Aşa-zisa indo-europeană la care se referă savantul francez a dispărut (dacă va fi existat vreodată) cu cca. 4 milenii în urmă.
Păstrarea unei mărci de o atare vechime, de care numai română dispune, este esenţială. Nu se poate renunţa la acest însemn de vechime sub nici un cuvînt.
... Numai în română â (î) se schimbă în timpul flexiunii cuvintelor:âna, îni. Nu ne referim la î iniţial care întotdeauna se schimbă în i, adică:

la 1. îni

Exemple:

între - dintre
întâi – dintâi
împotrivă - dimpotrivă etc.

ci la 2. î ni în interiorul cuvîntului:

2.1. cuvînt - cuvinte, cuvinţel
2.2 sfînt - sfinţenie, a sfinţi, sfinţişor, sfinte etc.
2.3 vînătă – vinete
2.4 vinde – vînzare, vînzător etc.
2.5 vînăt – vineţiu, vineţeală etc.

3. â na

3.1 ţăran – ţărână
3.2 mână – manual
3.3 stână – de la "a sta" etc.

4. Acolo unde sursa lui â (î) nu este uşor de întrevăzut, decizia trebuie luată cu răbdare şi reflecţie după analizarea formelor pe care le-a luat cuvîntul românesc în alte limbi. De aici, rezultă o a patra categorie: cuvinte româneşti care au pătruns în alte limbi, unde â (î) românesc s-a transformat în a (i) conform uzului unor limbi care au pierdut sunetul â (î).

Exemplu:

românescul vînt devine: vind (în suedeză, daneză şi norvegiană), wind (în engleză), Wind (în germană), vent (în franceză) etc.

De aceea, nu ar fi înţelept să scriem: cuvânt, sfânt, vânăt, vânzător* etc., cum s-a stabilit în Normele ortografice ale Academiei din 1932, mascând vechimea multimilenară a limbii române ŢĂRĂNEŞTI. **

Gabriel Gheorghe - revista Getica – nr. 1-2/ 1992, p. 110

*****************************************
Notele mele:

1. ci: cuvînt, sfînt, vînăt, vînzător etc.

2. aici, prin “ţărănească” se înţelege limba cea vie, vorbită de popor, pe vremea când nu venea nimeni să impună norme....

3. cuvinte înrudite:
ţarină - ţărână - ţăran – ţărănesc

a se citi şi:
http://help.berberber.com/forum150/1...scutabile.html ]]> Framboise http://help.berberber.com/forum155/114364-i-recomand-ri.html http://help.berberber.com/forum155/114328-nouvelle-orthographe.html Fri, 13 Nov 2009 19:16:46 GMT Bonjour

Est-il correcte d'écrire

Eu sînt au lieu de eu sunt

En un mot, l'ancienne écriture est-elle autorisée?

De plus pourquoi changer une écriture du jour au lendemain?
Qui a décidé ça?

Merci ]]> Kenji75018 http://help.berberber.com/forum155/114328-nouvelle-orthographe.html http://help.berberber.com/forum155/114316-je-suis.html Thu, 12 Nov 2009 23:59:33 GMT Bonjour

Est-ce que la forme "îs" est aussi courante que "sunt"?

Îs foarte preocupat de ce nu am văzut o această formă niciodată.

Merci ]]> Kenji75018 http://help.berberber.com/forum155/114316-je-suis.html http://help.berberber.com/forum155/114311-faillir.html Thu, 12 Nov 2009 19:30:47 GMT Bonjour:

Quelle drôle de construction!
Asterix et Obélix disaient en leur temps: Il sont fous ces romains. :eek:
Moi je dis: Ils sont fous ces Roumains. :-D

Era cât pe ce să...

Ok ok...et il est ou le pronom personnel sujet? :mad:
Hein? je vous le demande.

Alors comment traduire

J'ai failli faire
Tu as failli faire
Il a failli faire
Etc....

;) ]]> Kenji75018 http://help.berberber.com/forum155/114311-faillir.html http://help.berberber.com/forum155/114301-chaque-de-chaque-chaque.html Thu, 12 Nov 2009 12:46:28 GMT Bonjour

Quelle est la déclinaison exacte de "FIECARE" ?

Merci ]]> Kenji75018 http://help.berberber.com/forum155/114301-chaque-de-chaque-chaque.html http://help.berberber.com/forum155/114300-personne-de-personne-personne.html Thu, 12 Nov 2009 12:45:50 GMT Bonjour

Quelle est la déclinaison exacte de "NIMENI" ?

Merci ]]> Kenji75018 http://help.berberber.com/forum155/114300-personne-de-personne-personne.html http://help.berberber.com/forum155/114289-depuis-le-premier-depuis-la-premiere.html Wed, 11 Nov 2009 19:38:03 GMT Bonjour

En lisant
Adevarul - Actualitate
je trouve des choses dont j'essaie de comprendre le mécanisme.

Ainsi dans l'un des article de adevarul j'ai trouvé

Din cel de-al doilea război

J'imagine qu'au féminin cela devient:

Din cea de-a doua

Mais qu'en est-il de "depuis le premier et depuis la première"?

Merci ]]> Kenji75018 http://help.berberber.com/forum155/114289-depuis-le-premier-depuis-la-premiere.html http://help.berberber.com/forum155/114265-comme-si.html Mon, 09 Nov 2009 23:12:46 GMT Bonjour

J'espère que Framboise va bien car je n'ai plus de nouvelles.
C'est inquiètant.

Apparemment COMME SI se traduit par

CA ŞI CUM
ou
DE PARCĂ

mais quels sont les temps qui peuvent suivre?
J'ai vu du conditionnel alors qu'en français on met l'imparfait.
Peut-on mettre le présent ou d'autres temps?

Merci ]]> Kenji75018 http://help.berberber.com/forum155/114265-comme-si.html http://help.berberber.com/forum155/114130-traducere.html Mon, 02 Nov 2009 11:45:43 GMT Bună ziua,

Iată un text la traduce : (voici un texte à traduire ?)

O zi la serviciu

Prenumele meu e Dan. Lucrez la o redacție. Sunt ziarist. La ora 9 suntem la oficiu. Oficiu nostru este pe strada Alba-Iulia 8, la parter. Este un oficiu cu un birou pentru redactorul-șeful, o anticameră și un birou pentru funcționari. În biroul nostru sunt trei mese și trei scaune. Avem și un dulap. Avem multe reviste și ziare. Pe mese avem calculatoare.

Șeful stă în biroul său, secretara este în anticameră, eu și colegul meu Mihai stăm în biroul pentru funcționari. Azi organizăm un concurs pentru un post vacant. Avem trei candidați - un băiat și două fete. Ei au studii superioare. Au licență de jurnaliști. Șeful examinează documentele. Secretara notează în agendă numele și prenumele lor.

Eu studiez ziarul de dimineață. Colegul meu Mihai schițează un plan. Azi avem ședință la ora zece. Noi suntem punctuali. După ședința, șeful angajează un coleg nou. Semnează contractul cu Ion Vasilescu, un tânăr înalt, brunet, cu ochii negri. El este elegant și binevoitor.

Une journée à l’office (au bureau)

Mon prénom est Dan. Je travaille à la rédaction. Je suis journaliste. A 9h nous sommes à l’office. Notre office est sur la rue Alba-Iulia 8, au rez-de-chaussée. C’est un office avec un bureau pour le rédacteur en chef, une antichambre et un bureau pour fonctionnaires. Dans notre bureau il y a 3 tables et 3 chaises. Nous avons aussi un porte-manteau. Nous avons beaucoup de revues et de journaux. Sur les tables nous avons des ordinateurs.

Le chef reste dans son bureau, la secrétaire est dans l’antichambre, moi et mon collègue Mihai restons dans le bureau pour fonctionnaires. Aujourd’hui nous organisons un concours pour un poste vacant. Nous avons 3 candidats – un garçon et deux filles. Ils ont les études supérieures. Ils ont une licence de journalistes. Le chef examine les documents. La secrétaire note dans l’agenda leurs noms et prénoms.

J’étudie le journal d’aujourd’hui. Mon collègue Mihai ébauche un plan. Aujourd’hui nous avons réunion à 10h. Nous sommes ponctuels. Après la réunion, le chef engage un nouveau collègue. Il signe le contrat avec Ion Vasilescu, un jeune grand, brun, avec les yeux noirs. Il est élégant et bienveillant.

Citiți textul. Răspundeți la întrebari.

• Unde lucrează Dan ?
  
  • Dan lucrează la o redacție
• Ce este Dan ?
  
  • Dan este ziarist
• Unde este oficiul lui Dan ?
  • Oficiul lui este pe strada Alba-Iula 8, la parter.
• Unde stă redactorul-șef ?
  • Redactorul-șef stă în birou
• Cine este colegul lui Dan ?
  
  • Colegul lui este Mihai
• Ce notează secretara ?
  
  • Secretara notează în agendă numele și prenumele lor.
• Când au ședință Dan și Mihai ?
  
  • Dan și Mihai are ședință la ora zece
• Ce organizează ei azi ?
  • Azi ei organizează un concurs pentru un post vacant
• Câți candidați au ?
  
  • Ei au trei candidați
• Câte fete ți câți băieți ?
  
  • Este un băiat și trei fete
• Câte locuri vacante au ?
  
  • Este un post vacant
• Ce examinează șeful ?
  
  • șeful examinează documentele
• Ce studiază Dan ?
  
  • Dan studiază ziarul de dimineață
• Ce schițează Mihai ?
  • Mihai schițează un plan

]]> anabelleP http://help.berberber.com/forum155/114130-traducere.html http://help.berberber.com/forum155/114116-les-composants-de-que.html Sun, 01 Nov 2009 19:05:08 GMT Bonjour Comment traduire: Que je... Bien que je... Si bien que je... Afin que je... Pour que je... Autant que je... Bonjour

Comment traduire:

Que je...
Bien que je...
Si bien que je...
Afin que je...
Pour que je...
Autant que je...
Tant que je...
A moins que je...
A condition que je...


Y'en a d'autres?
Quel temps suit?

Merci ]]> Kenji75018 http://help.berberber.com/forum155/114116-les-composants-de-que.html http://help.berberber.com/forum155/114072-cest-moi-qui-cest-nous-qui.html Fri, 30 Oct 2009 11:37:48 GMT Bună

Mă intreb cum se zic C'est moi qui, c'est toi qui...în limbă română.
Cine mă poate ajuta?
Mulţumesc ]]> Kenji75018 http://help.berberber.com/forum155/114072-cest-moi-qui-cest-nous-qui.html http://help.berberber.com/forum155/113943-des-des-lors-des-que.html Fri, 23 Oct 2009 09:30:18 GMT Bună ziua tuturor

Nu ştiu cum să zic:
Dès adverbe - Dès lors - Dès que verbe - Dès nom

Suis nul en roumain. :-D

Merci ]]> Kenji75018 http://help.berberber.com/forum155/113943-des-des-lors-des-que.html